Producerea rasadurilor bio,eco...

 
 Un site foarte interesant ,cu informatii utile si la obiect.
Daca doriti o gradina bio,eco ,
ori cum sa fie cat mai bine pentru gradina si noi,
primul pas este insamantarea cat mai bine,
la prima vedere pare ceva prea stiintific,
dar studiind mai pe indelete ,punand pe rand in practica sfaturile ,
vom observa diferentele in rezistenta plantelor la boli,
roadele mai bogate.
Personal,am luat-o pe indelete,
in fiecare an pun cate ceva in practica ,
la inceput a fost mai greu,ca orice inceput,
dar apoi raman uimita ce rezultate grozave sunt.
Satisfactia mare a fost,cand gradinari cu vechime in gradinarit,
au ramas impresionati de rezultatele noastre,
gradina noastra era plina cu bunatati,
iar la ei nu mai erau decat ceva uscaturi.
Material semincer avem,
informatie avem,
vointa si rabdare mai trebuie.
Succes in tot ceea ce faceti,
daca aveti experiente grozave in gradina si vreti sa le impartasiti cu noi,
comentariile sunt la dispozitie.

"Cum producem legume din semințele proprii?

Încet-încet ne apropiem de vremea semănatului, iar cu această ocazie Phlox a pregătit un material extrem de util celor care sunt la începuturi în grădinărit și nu numai.
 Eu zic, că toată lumea care vrea să producă legume din semințe proprii are ce învăța din seria de articole pe această temă. Aztăzi vă prezint primul episod din trilogie, care are următoarele capitole:
Tratarea și călirea semințelor
Producerea răsadurilor
Plantarea răsadurilor în grădină
Învăţămintele ce urmează sunt pentru cei ca mine: afoni într-ale grădinăriei; sau mai bine zis pentru grădinari de duminică.
Îmi doresc, de multa vreme, sa găsesc un “ghid” de grădinărit pentru amatori, pentru cei ca mine, care se ocupa de grădinărit după ureche – parafrazând un cunoscut blog – care au timp o data la săptămână, în cel mai fericit caz, dar, care cu ardoare doresc să – şi demonstreze că o pot face cu propriile puteri, şi anume legumicultura . Legumicultura… Cam preţios, pentru noi, ăştia, neaveniţii.
Si pentru că, fie n-am ştiut unde sa caut, fie că nu există, fie ceea ce am găsit este tratat intr-un limbaj mult prea specializat pentru înţelegerea mea, m-am hotărât să iau taurul de coarne, cum s-ar zice, şi încet, dar sigur, am cules de ici – de colo sfaturi, secrete, reţete, experienţe si încerc, umil, sa le pun pe hârtie pentru alţi pasionaţi de grădina. Nu ştiu ce a ieşit, dar vi le împărtăşesc.
Mă uit în calendar, cel lunar, desigur, și vad ca momentul mult aşteptat este aproape. Încep sa-mi fac calculele: am suficient timp pentru primul pas înainte de a semăna ce mi-am propus? Am pregătit “arsenalul” de semințe? Le-am pus pe “căprării”? Mi-am făcut planul de bătaie? Mi-am pregătit batalioanele de lupta (coji de citrice, cenuşă, coji de ou, foi de ceapa și usturoi, etc., ce-mi vor fi vajnici combatanţi împotriva bolilor si dăunătorilor, dar și ajutoare într-ale imunizării și hrănirii viitorilor colocatari ai tarlalei) Si pentru ca răspunsul, evident, este pozitiv, trecem la pasul 1:

Tratare și călire

 

Aceasta operaţie se face in trei etape:
1 – seminţele trec printr-un proces de dezinfecţie,
2 – apoi printr-unul de accelerare a creşterii (încolţirii) ca intr-un sfârşit
3 – sa fie călite! Astfel, înainte de data hotărâta pentru semănat vom socoti cate zile avem nevoie pentru tratarea, stimularea si călirea seminţelor – si am in vedere seminţele pe care ni le selectam singuri sau le primim din alte surse, pentru ca cele cumpărate din surse organizate, sunt deja tratate si călite. Sau, cel puţin, aşa ar trebui sa fie.
Pentru aceasta este bine ca seminţele sa le punem in material textil care lasa aerul si apa sa treacă fie sub forma de săculeţe, fie o alta varianta aleasa.

Dezinfecţia și stimularea

 

Si aici am ales mai multe variante:

VARIANTA 1

Ţinem seminţele la bronzat, in soare, cel puţin doua-trei ore pe zi.
Razele soarelui, nu numai ca joaca rol de “dezinfectant” natural împotriva diverşilor microbi, bacterii, microorganisme rău-voitoare, ci este si un veritabil accelerator de creştere, stimulând încolţirea.
Sau, mai simplu, daca avem lampa cu ultraviolete sau avem pe cineva cunoscut ori mergem la un salon de frumuseţe pentru bai de ultraviolete am împuşcat doi iepuri!
Culmea este ca nu glumesc.
Doar ca trebuie ţinute nu mai mult de 2-3 minute/zi, timp de 2-3 zile.
Apoi urmează stimularea, introducând seminţele in diferite soluţii hrănitoare: macerat de cenuşă (1 lingura cenuşă + 0,5 ml apa calda infuzate 24 ore – in acest caz se ţin doar 3 ore), sau orice îngrăşământ lichid (de preferat bio) din comerţ.

VARIANTA 2

1. Seminţele, se ţin in soluţie de permanganat de potasiu (de culoare violet-închis) cam 24 de ore, apoi clătim si le ţinem, alte 24 de ore in soluţie de acid boric (1 gr. la 0,5 l apa).
sau
2. Ţinem aprox. 30-40 minute (după alţii intre 12 si 24 de ore, voi hotăraţi cât) seminţele în soluţie 1% de permanganat de potasiu sau de piatra vânata (0,2 gr la 1 l apa).
sau
3. În apa oxigenata 2-3%, încălzita la 38-45 grade seminţele se ţin timp de 5 – 10 minute. In acest caz dezinfecţia se produce doar la suprafaţa seminţei, nepătrunzând si in interiorul ei. Dar, in schimb se produce o bine meritata “hrănire” cu oxigen.
sau
4. Împotriva îmbolnăvirilor bacteriale seminţele pot fi tratate cu suc de aloe: 1 frunza de aloe de la o planta de cel puţin trei ani, se tine la întuneric si la rece (frigider) preţ de 6-7 zile după care pisează, sau se da prin maşina de tocat, iar sucul stors se diluează cu apa in parţi egale.
Seminţele se ţin in aceasta soluţie cam 18-24 ore, după care se pun din nou la uscat.
După dezinfecţie le ţinem in stimulator de creştere, care pot fi infuzie/macerat de cenuşa (1 lingura cenuşa + 0,5 ml apa calda infuzate 24 ore – in acest caz se ţin doar 3 ore), ori suc de aloe si/sau cenuşa si usturoi: 1 lingura de cenuşa+1 lingura de usturoi pisat+ 100 ml suc de aloe ţinute circa 12 ore.

VARIANTA 3

Seminţele mari si sănătoase se pun intr-un săculeţe din tifon sau alt material textil care “respira” si se introduc intr-o soluţie de acid boric :1/2 linguriţa de acid boric la 250 ml apa cam 2-3 ore, după care mutam, fără clătire, in soluţie de permanganat de potasiu de 1% (1 gr la 100 ml apa) 25-30 minute si la urma intr-un stimulator de creştere ca cele descrise mai sus.
Temperatura soluţiei hrănitoare e bine sa fie de 25-28 de grade, constant. Astfel, recipientul in care ţinem seminţele in aceasta soluţie va sta lângă sau pe o sursa de căldura, cu condiţia sa fim atenţi sa nu o dam in clocot!

Călirea

 

dsc_6429După tratamentele descrise mai sus, seminţele se clătesc in apa curata de câteva ori apoi se pun in vase de sticla (nu plastic si nici metal) bine închise si se dau “la rece”.
Daca stăm la curte, îngropam vasul (vasele) in zăpada, daca nu avem nici curte nici zăpada recurgem la prietenul Frigider.
Ideea este ca trebuie ţinute la o temperatura de cel mult +3 grade.
O alta grija pe care o vom avea, cat timp seminţele stau “la răcoare”, este aceea de a tine materialul in care se găsesc seminţele mereu in stare umeda (nu uda).
La rece trebuie ţinute seminţele vreo 2-3 zile.
Unii spun ca imediat după ce le scoatem de la rece, seminţele trebuie semănate.
Alţii sunt de părere ca perioada de repaus la rece sa fie alternata cu una de stat la o temperatura de +25-26 grade.
Eu una le pun imediat in “culcuşul” lor de pământ și, substratul fiind mai cald decât mediul in care au stat, răsar foarte repede.
În episodul următor vă voi prezenta producerea răsadurilor, până atunci, spor la treabă!"


Cum-producem-legume-din-semintele-proprii

Producerea-rasadurilor

Mutarea-rasadurilor-in-gradina

4 comentarii:

  1. Da, mai, Mihaela, dar ce ne facem daca avem 15 soiuri de rosii si tot atatea de ardei, ca nu vrem sa le amestecam?
    Eu, anul trecut, am dezinfectat semintele in apa de 40 de grade cateva minute, pe fiecare soi in parte si mi-a luat o jumatate de zi.
    Daca e sa facem cu fiecare soi atatea lucrari, spune-mi tu, cum faci? Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pana acum eu le-am pus dupa ureche,cand am dat eu de materialul asta deja multe erau semanate,plus ca eu nu vroiam sa ma complic ,daca iesea ceva ,bine,daca nu,iarasi bine.
      Acum insa am mai studiat pe indelete si am inteles ca trebuie ceva pregatiri ca sa am rezultate si mai bune.
      Inca nu m-am hotarat cum o sa fac,dar am sa fac foto si am sa scriu ce si cum am semanat.
      Oricum ,o sa mesteresc ceva simplu.
      De bibileala nu avem cum scapa,asta este daca vrem ceva de calitate.
      Eu zic ca merita efortul.
      Numai bine!

      Ștergere
    2. Elisa, frumusetea cere sacrificii, zice o vorba inteleapta, asa-i? :) Si in acest caz, tot despre frumusete este vorba. Asa ca, sacrificam un picusor de timp, si nu regretam mai tarziu. Si tu stii ca nu este simpla teorie, mai bine decat mine.
      Draga mea, cat ii iarna de lunga am croit si cusut la saculete din tifon si din maieutele din bumbac, purtate si invechite, ale nepotului meu. Apoi, intr-o buna dimineata, bandu-mi ceaiul verde, m-am gandit eu asa: de ce n-ar fi bune "plicele" astea pentru treb'soara mea, mai ales ca , in cazul meu, nu am multe seminte. (dar intra suficient de multe, spre surprinderea mea)Le-am golit cu grija, sa nu fac taietura prea mare, de continutul folosit (uscat si pus la index pentru la primavara :)), le-am clatit, si apoi uscat. Sunt foarte practice datorita sforicelei cu eticheta. Scriu pe eticheta cu marker permanent cine unde este, pun semintele in pliculet, si cu el , baldabac, in solutiile benefice, scos-clatit, uscat-frigiderit, tot in ele.
      Ce zici? Merge? Daca nu, ramane treaba de croitoreala ;)
      sa ai spor si multe roade!
      cu drag

      Ștergere
    3. Tocmai ma gandeam cum sa imbaiez semintele ,cu saculeti este super.
      Am ceva emotii ,ca orice inceput ,dar trebuie musai sa fac asta.
      Multumesc!

      Ștergere

Multumesc pentru vizita,comentariile sunt binevenite.