Se afișează postările cu eticheta Ciumărea-Galega officinalis. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ciumărea-Galega officinalis. Afișați toate postările

joi

Ciumărea-Galega officinalis


Ciumărea-Galega officinalis
Denumiri populare (regionale)
Scrântitoare, iarba-ciumei, ciumare.
Ciumărea-Galega officinalis  este o erbacee perenă, întâlnită atât în flora spontană, cât și sub formă de culturi,aparţine familiei leguminoaselor.
În flora spontană,Ciumărea-Galega officinalis  poate fi întâlnită mai ales în zone cu umezeală, în liziere, tufărișuri, în părţile joase ale terenurilor virane, livezilor, pășunilor, în șanţuri și în vegetaţia de pe marginea apelor.
În mod obișnuit,Ciumărea-Galega officinalis crește sub forma unor tufe cu înălţimea de circa un metru.
Tulpinile îi sunt ramificate, iar la maturitate se lemnifică.
Ciumărea-Galega officinalis  înflorește pe toată perioada verii.
Florile,dispuse în raceme,au culoare liliachie.
Fructul acestei plante este o păstaie.
Ciumărea-Galega officinalis  este o plantă medicinală importantă.
Pentru uz medicinal se recoltează planta în întregul ei.
Se prepară infuzie, poţiuni, extracte care se administrează sub formă de picături.
Substanţe active importante: alcaloidul specific numit galegină, apoi guanidina, acidul pipecolinic, luteolina. Din punct de vedere medicinal, ciumăreaua are două calităţi deosebite: este galactagogă (stimulează secreţia laptelui la femeile care alăptează) și are, totodată, importante efecte hipoglicemiante (antidiabetică). Compusul cu rol hipoglicemiant este galegina, care se găsește în seminţele de ciumărea.
Alte afecţiuni în care este indicată ciumăreaua: epilepsie, viermi intestinali.

Ciumăreaua nu deţine un rol important în bucătăria europeană.
Ea este folosită sporadic în Suedia, Marea Britanie şi nordul Franţei.
În trecut, frunzele parfumate de ciumărea erau preferatele celor care nu-şi puteau permite cumpărarea unor condimente scumpe; ţăranii din Europa centrală şi de nord o mai folosesc, încă, sporadic.
Ca şi frunzele de dafin (pentru care ar putea fi o alternativă interesantă), frunzele de ciumărea se utilizează întregi în sosuri şi supe, pentru ca apoi să fie înlăturate înainte de servirea mâncărurilor.
Astfel, gustul amărui nu este prea puternic. Istoric vorbind, cea mai importantă utilizare a frunzelor de ciumărea a fost aromatizarea berii, încă din Evul Mediu.
Berarii foloseau un mare număr de plante aromate, ciumăreaua fiind una dintre cele mai eficiente şi mai ieftine.
Berea era asezonată cu amestecuri de ierburi care nu doar îi confereau aroma, ci erau şi conservanţi eficienţi. Condimentele asiatice scumpe (ghimbir, cuişoare, galangal, scorţişoară, nucşoară şi chiar dafin) nu erau la îndemâna oricui, asa că acelea mai ieftine (grăuntele paradisului, coriandru, lemn-dulce) şi cele locale (fenicul, mentă, ienupăr, rozmarin şi ciumărea) erau preferate de meşterii berari din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea.
Astăzi, ciumăreaua a ieşit din uz aproape total.

În fitoterapie se utilizează florile, care trebuie recoltate în iulie-septembrie şi frunzele, ce se pot recolta oricând.
Frunzele de ciumărea au un miros aromat şi plăcut, care este mai puternic când acestea sunt uscate.
Ciumărea-Galega officinalis  se poate cultiva la fel ca orice plantă tip condiment sau medicinală, fie în cultură de ghiveci, pentru uz personal, fie în grădină sau culturi mai extinse.
Creşte bine în zone cu umezeală, în liziere, tufărişuri, în părţile joase ale terenurilor virane, livezilor, păşunilor, în şanţuri şi în vegetaţia de pe marginea apelor, deci are nevoie de un sol umed, dar bine drenat şi bogat în substanţe nutritive.
Înmulţire
Prin seminţe, răsaduri şi despărţire de tufe.
Îngrăşăminte
Nu are nevoie de tratament special, se pot folosi îngrăşăminte naturale, organice sau se poate folosi îngrăşământ de compost.
Seminţele se plantează direct în câmp primăvara târziu, în mod similar altor plante medicinale sau de tip condiment.
Se pot planta în seră sau ghiveci, iar răsadurile se transplantează primăvara sau toamna la locul definitiv.
Despărţirea de tufă se face primăvara sau toamna.
Întreţinere şi îngrijire
Protecţie iarna, plivire de buruieni, prin praşile manuale sau mecanice.
Mod şi perioadă de recoltare
Se culege la momentul înfloritului, adică în iunie-august.
Condiţii de păstrare
Frunzele proaspete rezistă câteva zile la temperatura camerei; uscate, îşi păstrează calităţile câteva luni, dacă sunt depozitate la adăpost de umezeală, aer şi lumină.
Reacţia la condiţiile de mediu
Nu este o plantă pretenţioasă la mediu, are nevoie de umezeală şi lumină, dar rezistă şi la semiumbră.
Beneficii pentru organism
Combate deficitul de absorbţie a glucozei, scade glicemia, reduce apetitul, este diuretică, ameliorează constipaţia cronică, este antibacteriană, antiinflamatoare, febrifugă.
Uz intern: diabet (chiar şi cel insulino-dependent), obezitate, probleme gastrice, afecţiuni digestive, constipaţie cronică, stări febrile, edeme (sub formă de infuzie).
Are efect purificator: curăţă limfa.
Este utilă ca antidot în alcoolism, dar şi faţă de veninul unor animale (facilitează eliminarea prin transpiraţie a veninului).
Datorită efectului purificator, a fost folosită pentru combaterea epidemiilor: de ciumă iniţial, dar, ulterior, şi de rujeolă, varicelă etc.
De asemenea, este indicată în tratamentul cancerulului.
Este folosită în diabet, galegina acţionând similar cu insulina.
Este diuretică prin flavone şi astringentă prin taninuri.
Este utilă în tratarea bolilor de piele: eczeme, ulceraţii, epiteliom (cancer cutanat).
Este galactagogă (stimulează secreţia lactată).
Echilibrează ţesutul adipos.
Este recomandată în boala coronariană.

Trebuie respectate strict dozajele, deoarece în cantitate mare poate deveni toxică.
Supradozarea poate duce şi la hipoglicemiere severă.

Ciumăreaua poate fi folosită și ca plantă furajeră, fiind, totuși, toxică pentru oi.
Datorită efectelor galactagoge (de sporire de cantităţii de lapte), poate fi folosită și în zootehnie.

ciumarea-galega-officinalis

ciumareaua-despre-ciumarea-proprietati

ciumarea-utilizari-extract-fluid-pulbere-vin

Ca sa ai rezultate bune de germinare poti inmuia semintele in apa in care ai adaugat putin stimulator de germinare Bionatplus,Humusil,Atonik,12-24 ore.
detalii
Bionat-plus
Humusil pentru agricultura ecologica
horticultorul-atonik
ori alte retete
Retete bio,insecticide,fungicide pentru o gradina de vis 

Vezi detalii cu apa oxigenata:
• Apa oxigenată nu dăunează plantelor, dimpotrivă, aşa cum ne ajută pe noi, le este de folos şi vegetalelor, ca medicament şi dezinfectant, fertilizator sau îngrăşămînt. Ajută seminţele să germineze mai repede, iar plantele rezultate vor fi mult mai sănătoase. Într-un borcan cu 500 de mililitri de apă distilată adăugaţi peroxid 8% apă şi amestecaţi bine. Puneţi seminţele şi lăsaţi-le la căldură 3-4 ore. Peroxidul de hidrogen poate fi folosit şi pentru a vindeca plantele bolnave. Frunzele plantelor de grădină sau de apartament stropite cu aceeaşi soluţie va alunga dăunătorii, lucru extrem de util mai ales în grădinile de legume. Pentru că este naturală, apa oxigenată nu va dăuna plantelor. Ca îngrăşămînt, înainte de plantarea răsadului, se toarnă o cană cu apă în care aţi pus o lingură de peroxid. Planta va creşte sănătoasă şi nu va fi afectată de dăunători. Un alt beneficiu al apei oxigenate este că previne efectele negative ale excesului de apă. Mai exact, peroxidul de hidrogen nu lasă rădăcinile udate în exces să putrezească, întrucît îi furnizează plantei un nivel ridicat de oxigen. Peroxidul mai poate fi adăugat şi în apa cu care udaţi grădina. Acesta acţionează asemenea clorului, însă nu este toxică.
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=sanatate&s_id=142432

 

Ciumărea-Galega officinalis    - 10 sem - 3 lei

Comenzile se fac prin email :
rmonilife86@gmail.com

Expedierea se face prin Posta Romana,
comanda minima 40 lei,
plata ramburs plus taxe postale 12 lei

Semintele sunt ambalate in pungute ziplock,
etichetate cu denumirea semintelor.
expediate intr-un plic antisoc.